Primu libru iscritu de s’Abistesa Artifitziale

Publicadu su primu libru sientìficu iscritu de s’Abistesa Artifitziale, est badas ma est unu pagu soporifero

Unu famadu editore de testos sientìficos at impreadu s’Abistesa Artifitziale pro creare su protòtipu de unu libru. S’argumentu est pagu avvincente de suo, sa prosa no est semper scorrevole. S’esperimentu est interessante, ma b’at àncorat de traballare.

S’editore Springer Nature at publicadu su chi definit su primu libru sientìficu iscritu de un’ Abistesa Artifitziale. S’intìtulat “Baterias a sos iones de lìtiu: unu resumu de sa chirca cuntemporànea generadu dae una màchina”, si tratat de unu protòtipu e, prus chi sos càbidos, s’aspetu interessante est chi permitet de cumprèndere comente a unu computer podet iscrìere unu libru. A l’iscrìere, difatis, est istadu un’algoritmu isvilupadu in collaboratzione cun su Laboratòriu de Linguìstica Computatzionale Aplicada de s’Universidade Goethe de Francoforte.

Chi l’at dadu un’ ograda pretzisa subidu chi no est sa chi si definit una letura scorrevole. Antis, est soporifero. S’argumentu de tzertu no agiudat, sende chi proponet unu resumu de artìculos publicados in sas baterias a sos iones de lìtiu (sas chi alimentant sos smartphone, pro nche cumprèndere). Includet tzitas, collegamentos a sas òperas tzitadas, e si b’interessat iscais chi lu podides iscarrigare e lu lèghere in manera gratuita (est in limba inglesa).

Henning Schoenenberger de Springer Nature ispiegat chi libros comente a custu tenent su potentziale pro dare su bia a “una noa era in s’editoria sientìfica”. Chi ite at fatu in manera cabale s’Abistesa Artifitziale? Innanzitutto no l’at “iscritu de pùngiu suo”. Tenet scansionato e sintetizzato in manera autònoma sos ultres 53.000 documentos de chirca in sas baterias a sos iones de lìtiu chi sunt istados publicados in sos ùrtimos tres annos. Su chi nde resurtat est unu testu cun totu su scibile in s’istadu atuale de sa chirca in unu campu dillindadu.

“Custu mètodu cunsentit de publicare in tempus a beru breve totu sa documentatzione sientìfica agiornada de unu determinadu campu de chirca, risparmiende a sos letores sa chirca e letura de centinaia de artìculos publicados in manera singulare”, agiunghet Schoenenberger. “Sa presèntzia de link annotamala permitet a sos letores de fàghere clic in sa fonte originale e esplorare in manera ulteriore s’argumentu”.

Naradu custu, est de annodare chi nointames sos mannos progressos acumpridos dae sas Abistesas Artifitziales in s’aprendimentu automàticu, sa capatzidade de iscritura est àncorat a forte limitada. Non b’at cumpetitzione cun sa coerèntzia e s’istrutura chi sos iscritores umanos sunt capatzos de intessere, cun su resurtadu chi s’IA a sa fine giogat prus cun sa formattazione chi cun s’istile pro creare una letura avvincente.

Una frase mal chessida
A beru, isfogende su testu no est difìtzile incappare in frases at confùndidu e incoerenti, tantu de resurtare impenetràbiles. Su fatu est chi realizare unu resumidu non cumportat solu pigare unu testu originàriu de arta calidade, e acostare frases chi pàrgiant coerentes a una lestra ograda. Nche depet èssere coerèntzia intre sos paràgrafos, in sa secuèntzia complessiva, e intre documentos chi s’impreant pro assentare su totu. In sustàntzia, est meda difìtzile creare carchi cosa chi resurtet a beru ùtile a unu letore umanu.