mamme

Prus servìtzios pro sas mamas de s’Ìsula

Fotografia de sas mamas fata dae Save the Children. Sardigna iscalat classìfica.

Sos servìtzios a disponimentu b’ant. O nessi sunt bastante: sas mamas sardas non faghent a lamentare. Ma, si si càstiant sas classìficas de su traballu e de sos bisòngios cuotidianos a s’internu de sa famìlia sas dificultades pro sas fèminas cun fìgios sunt graes. E difatis s’ìsula oscilla tra su 15/o e 16/o postu. In generale però sas cosas sunt andende mègius de su 2017: pro sa Sardigna unu locu mègius in sa graduatòria natzionale, de su 15/o a su 14/o postu. E custu, traduidu in bàrios de traballu pro sas mamas, signìficat unu pagu de respiru in prus. Sunt sos resurtados de s’anàlisi de Save the Children “Sas Equilibriste: sa maternidade in Itàlia” difùndida in ocasione de sa chida de sa Festa de sa mama.

Sa chirca includet s’Inditze de sas Mamas, elaboradu dae s’ISTAT pro Save the Children, chi identìficat sas regiones in cales sa cunditzione de sas mamas est peggiore o mègius in sa base de 11 indicatori respetu a tres diversas dimensiones: cussa de sa cura, de su traballu e de sos servìtzios. In s’àrea de sa cura, sa chi a prus registrat su livellu de distributzione de sos bàrios familiares tra mamas e babbos, sa Sardigna faghet unu bel balzo in antis colende de su 18/o a su 16/o postu. In su 2004 era addiritura 19/a. Pro cussu chi riguardat su traballu feminile b’at un’avantzamentu de una positzione: oras sas mamas sardas sunt de bìndighi. Sos datos a livellu natzionale (e sa Sardigna est in suta de sa mèdia) dimustrant chi oe est àncora meda difìtzile pro una mama cuntziliare chintu professionale e cura de sos fìgios. Si in sa fasca de edade 25-49 annos difatis, sas don ocupadas sena fìgios sunt su 64,3%, tra cussas cun fìgios minores sa pertzentuale falat a su 56,8%.

Su ricursu a su part-time pro sas mamas paret unu sèberu belle obrigadu. In sa matessi fasca de edade (25-49 annos) nd’usufruit su 26,3% de cussas sena fìgios, mentras sa pertzentuale salas a su 40,9% tra sas mamas. Tra sas fèminas cun unu fìgiu traballat part-time su 38,5%, tra cussas cun duos fìgios su 42,9% e tra cussas cun tres o prus fìgios su 43,7%. In sos servìtzios s’ìsula perdet unu locu, ma est comente si siat 11/a. Serente a beru a prus a su lìmite giustu de su 33% de s’UE: sa cobertura in Sardigna est belle de su 30%.

About redatzione sardo

Redatzione chi s'òcupat de sas notizias in limba sarda in su portale. Cultura, eventos, tzìnemas, ispetàculu e teatru sunt sos argumentos tratados.

Controlla anche

incidenti stradali

Incidenti stradali in Sardegna: allarme per l’aumento della mortalità

L’Istat registra un preoccupante incremento del 10% degli incidenti mortali nel 2023. La Sardegna si …