Sa festa de Sa Die de Sa Sardigna serbit pro ammentare sa rebellia de su 28 de aprile de su 1794 Sa die de sa Sardigna est una festa posta dae sa RAS in su 14 de Capidanne de su 1993 comènte festa de …
LeggiEst sardu su mègius bendidore de Folletto de Itàlia
1960 aspirapòlvere piatzadas in un’annu, unu talentu de sa bèndida incredìbile cudda de Alberto chi pro pagu at isfioradu su rècord assolutu de Folletto bèndidos in un’annu Si mutit Alberto Lasia, est naschidu in su 1995 e arribbat de su …
LeggiPosidonia a S’Alighera, bia a sa rimotzione in marina
At concruidu sas operatziones sa posidonia at a bènnere trasferida in unu tzentru ispetzializadu Su progetu de rimotzione de sa posidonia de su situ de stoccaggio de sa marina de San Giovanni, longu sa fasca urbana de su litorale de …
LeggiFumettista sardu de Soddori disegnat Sos Incredìbiles
Jean Claudio Vinci: los apo amados dae deretu, un’onore los disegnare Sos Incredìbiles Unu àteru fumettista sardu isbarcat in sos Istados Unidos e lu faghet in manera ‘incredìbile’. Est difatis in pessu chi essidu in sos States su primu capìtulu …
LeggiLibru in sardu tra fantascièntzia e eros
Fantascièntzia e erotismu in sardu. Temi mai o belle mai esplorados in sa limba de s’ìsula. Ma b’ant fintzas argumentos in manera rara afrontados custu, comente a paesàgios urbanos e tecnologia. Sunt sas particularidades de “Metropolitània e àteros contos tòpicos, …
LeggiJim Morrison: sa fine lìnia chi collega su rock e s’ocultu
James Douglas Morrison, naradu Jim, est istadu unu cantautore e poetat istadunidensu. Jim Morrison est istadu su leader carismatico e frontman de sa banda istadunidensa The Doors, de su 1965 a su 1971. Cavalcando sa rivolutzione culturale de sos annos …
LeggiSintesa: Progetu de chirca de base de s’Universidade de Casteddu
Caratteri e strutture fonetiche, fonologiche e prosodiche della lingua sarda cun Sintesa Su progetu “Caràteres e istruturas fonèticas, fonologiche e prosodiche de sa limba sarda” est una chirca de base propedèutica a sa creatzione de unu sistema de resumu vocale, …
LeggiSa prima essida de sos frores malignos de Baudelaire
Su 25 làmpadas essiat sa prima editzione de su libru de Baudelaire. “Sos frores de su male”, est a nàrrere chentu poesias partzidas in chimbe setziones: Spleen et ideal, Les Fleurs du mal, Révolte, Le vin, La mort. A Charles …
LeggiParigi: inaugurant sa Turre Eiffel su 31 de martzu de su 1889
Domìniga 31 de martzu de su 1889, 130 annos a oe, batijeint in Parigi sa turre metàllica prus famada de su mundu: Sa Turre Eiffel. Cuntzepida pro esaltare su progressu iscientìficu e tecnològicu e destinada a una vida curtza, sa …
LeggiS’inserru de s’ànima in literadura de Caterina Ispanu
Su primu romanzu de Caterina Ispanu, potecaria lodina de 35 annos. Una maladia pagu connota (e reconnota) che a s’emicrània, unu contu autobiogràficu de Gabriella e de s’alter ego sua Giorgia, sos problemas de sa vida in tempos de oe, …
LeggiSa conduta sotziale in tempus de oe
Forsis a calicunu no nde l’importat nudda de sa conduta sotziale de sos sitos sotziales, de comente si diant dèvere impreare o de comente siat mègius, a bias, a no los impreare pro nudda. Forsis emmo e forsis nono. B’at …
LeggiPrendas de Sardigna: su Sòrighe de padente
Est noa de sas dies coladas, su 24 de martzu, chi Marco Marrosu, classe 1972, naturalista tataresu espertu de escursiones a logu de monte e de iscalada isportiva, nche nd’apat sejadu unu grustigheddu. Mama e babbu cun sos minoreddos, chi …
LeggiCuba: su Manifestu de José Martí po sa memòria
Una punta de billete marcada a fogu in sos fògios de s’istòria. Sa die, José Martí, publicheit su documentu chi diat àere singiadu su caminu e prantadu sas modinas pro unu pòpulu e pro una terra noos, proclamende s’indipendèntzia cubana …
LeggiSos Beatles «prus famados de Cristos»
Sa mùsica de sos Beatles comente a sa fide religiosa de su rock and roll «No l’isco si su cristianèsimu at a durare prus de su rock’n’roll». Duda manna, sa de John Winston Lennon, publicada in die de oe dae …
LeggiSa Sardigna de De Andrè in noe cantzones
Fabrizio de Andrè si nch’est mortu su 18 freàrgiu de su 1999. Si nch’est andadu lassende·nos in eredidade s’istòria de sa mùsica Fabrizio de Andrè si nch’est mortu su 18 freàrgiu de su 1999. Si nch’est andadu lassende·nos in eredidade …
LeggiSàgama – Segunda editzione Campionadu regionale
Segunda editzione Campionadu regionale a cronòmetru individuale S’Asd “Muristene” organizat pro su 6 de abrile 2019 sa segunda editzione de sa gara a cronòmetru individuale de Sàgama, chi balet comente Campionadu regionale a cronòmetru de su CSAIn (Tzentros Isportivos Aziendales …
LeggiSa Paristoria de Norax in is arrocas de Chia acanta de Pula
Norax, biendi cuss’omini, mannu coment’e a dus ominis de is chi biviant in sa terra de Sardignia In d- una noti prena de bentu, su mari fiat aici inchietu chi is undas atidhànt comenti chi fessint cuadhus stallonis, in is …
LeggiSarvadore Satta nugoresu, giurista e iscritore
Sarvadore fiat s’ùrtimu fìgiu de su notaju nugoresu Sarvadore Giuanne Pàule Satta e de Valentina Mariantònia Galfrè. Sarvadore Satta (Nùgoro, 9 de austu de su 1902 – Roma, 19 de abrile de su 1975) est istadu unu de sos mègius giuristase unu de sos mègius iscritores de s’Istadu italianu. Fiat s’ùrtimu …
LeggiIs Mescinas antigas sunt medas e ant durau in su tempus
Mescinas antigas s’agatant medas dificultadis, custu poita sunt istetias passadas a boxi de buca in buca e no s’agata nudha de iscritu A fuedhai de mescinas antigas s’agatant medas dificultadis, custu poita sunt istetias passadas a boxi de buca in …
LeggiIs launeddas, s’istrumentu musicale natzionale sardu
Is launeddas si podent definire a beru un’istrumentu musicale natzionale sardu. Is launeddas bi sunt dae antigòriu. Produint polifonia e si sonant sulende, cun sa tècnica de s’alenu a inghìriu. Tenent una limbedda e prus de una canna. Is launeddas sunt …
LeggiAndrea Parodi, cantadore mannu in limba sarda
Sa boghe de incantu de Andrea Parodi chi at innovadu su panorama musicale in limba sarda. Andrea Parodi, est istadu un’ artista chi at innovadu in manera istraordinària su panorama musicale in limba sarda. Issu, fìgiu de unu lìgure e de …
LeggiSu Comunu de Gùspini organizat Labboratórius a indonu
Duus labboratórius a indonu dedicaus a is piciocheddus intra de is 11 e is 17 annus in su comunu de Gùspini Comunu de Gùspini: S’Assessorau a is Servítzius Sotzialis de su Comunu de Gùspini organizat, imparis cun sa “Cooperativa Laurus” chi gestiscit su Tzentru …
LeggiRegordamus s’istòria nostra e su 28 de abrile
Connòschere e ischire ite aiant fatu is antepassados nostros in su 28 de abrile non si serbit isceti pro regordare is eventos passados ma pro agatare modellos positivos pro su tempus benidore. Fiat su 28 de Abrile de su 1794 …
LeggiSa Sardigna in sa gherra de sutzessione ispagnola
Sa Sardigna at semper tentu sa parte sua in sas acuntèssidas istòricas de Europa. Comente, pro nàrrere, in sa gherra de sutzessione ispagnola In su 1700, su re ispagnolu Càralu 2 si nche morit sena lassare eredes e cun unu testamentu chi …
LeggiSu web fundudu: sa retza informàtica chi non ressint a agatare
Su web fundudu est cussa parte de retza informàtica chi non faghet parte de s’Internet superfitziale, est a nàrrere, de sas pàginas registradas dae sos motores de chirca de sa retza. In àteras paràulas, sos motores de chirca non resessint a …
LeggiCumportamentos e cautelas de sighire s’in casu partat su fogu
Cautelas de sighire s’in casu partat su fogu a tutela de s’incolumidade de sas persone A tutela de s’incolumidade de sas persones in casu de fogu est pretzisu a dare cara e a si cumportare in custa manera (su de …
LeggiMontrestaInnesta pro sos amantiosos de sos innestos
MontrestaInnesta est s’apuntamentu annuale pro sos amantiosos de sos innestos Su Comune de Montresta bos invitat a partetzipare a s’editzione 2019 de MontrestaInnesta, apuntamentu annuale pro sos amantiosos de sos innestos, chi s’at a fàghere domìniga 17 de martzu 2019. Comente …
LeggiLaboratòrios de sa gentilesa a Bosa cun Antonio Dettori
Funti inghizzausu is laboratòrios de sa gentilesa pro pitzinnos de iscola mèdia Sàbadu 9 de martzu 2019 funti comintausu sos Laboratòrios de sa gentilesa, una sèrie de atividades culturales pro pitzinnos de iscola mèdia. Sos laboratòrios, ammaniados dae s’Ufìtziu Limba …
LeggiS’aplicatzione Calibre: unu libru dae unu formadu a s’àteru
Calibre esti unu leghidore de libros digitales chi tenet funtzionalidade interessante meda Chie tenet unu leghidore de libros digitales (es. Kindle, Kobo etz.) probabilmente connoschet giai s’aplicatzione Calibre, chi permitit de organizare sa libreria de un’impreadore in manera fàtzile e …
LeggiTilingiones de Antoninu Rubattu pro sa Limba nostra
Antoninu Rubattu binciadat su primu prémiu a su VII^ Cuncursu Nassionale de Poesia Dialettale “ROMA OGGI” cun Tilingiones Custa sa poesia dialettali Tilingiones chi binciri sa medàglia d’oro de su Presidente de sa Repùbblica – Roma 1978-79 Tilingiones semus, tlingiones …
Leggi